Istoria Localităţii

Moșia pe care se află actualul oraș Cupcini a fost atestată documentar pentru prima dată la 15 iunie 1431, într-o carte domnească de întăritură de la Alexandru cel Bun către vornicul Cupcici, personaj istoric, numele căruia îl poartă localitatea. Prin actul din 15 iunie 1431 vornicul Cupcici primea ”La Terebne pămînt din pustie să-și intemeieze sate, anume: Cozareuți, și Vedinți, și Micicova și Nesteacăuți, și pe Ciuhur, în sus de moară și în jos de moară, și pe Ciuhur, Mihailăuți la Vadul de Piatră și la Hacișce Leș”.

Primul reprezentant atestat documentar al neamului Cupcici este Marele dregător al Țării Moldovei din sec. XIV Ivan Cupcici, logofăt în anii 1422-1425, vornic și vornic de Suceava în 1426-1431 și 1434, mort ante 26 august 1435. A fost un boier important la vremea lui și avea un gramatic propriu, Pașco Diac, menționat la 4 ianuarie 1432. Numele Cupcici, după parerea cunoscutului istoric și arheograf Mihai Costăchescu, vine de la satul Cupca, pe Siretul mic, dăruit panului Ivan Cupcici la 27 mai 1429 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. La moartea sa pan Iurie Cupcici, un alt reprezentant al familiei, dăruiește Cupca, împreună cu alte două sate de pe Siret – Camenca și Tomești – mănăstirii Putna, în a cărei proprietate îl vom găsi la 2 februarie 1503 și ulterior. În prezent satul Cupca se află în teritoriul raionului Hliboca (Adîncă), regiunea Cernăuți, Ucraina.

Stema orașului Cupcini a fost concepută prin procedeul heraldic al preluării stemei primului proprietar al localității în stema localității. Armele logofătului Cupcici ne sunt cunoscute din două amprente sigilare. Acesta a cosigilat actul omagial din 13 decembrie 1421.

Atașată documentului menționat, amprenta rotundă în ceară neagră-verzuie a sigilului logofătului Cupcici, avînd diametrul de 15 mm, prezintă un scut heraldic triunghiular, încărcat cu litera slavonă “K” (citirea este nesigură) și exergă, între două cercuri perlate, poartă legenda “КУПЧIЧЬ ЛОГОФЕТА”

Același Ivan Cupcici în calitate de vornic și membru al sfatului domnesc al lui Iliaș I, a cosigilat și un alt act, care coroborând domniile lui Iliaș I, cu faptul morții lui Cupcici ante 26 august 1435, poate fi dat cu post 1 ianuarie 1432 – septembrie 1433 sau cu august 1435.

Pecetea heraldică atârnată a lui Cupcici vornicul de pe acest act este de asemenea rotundă și prezintă în câmpul sigilar un scut heraldic triunghiular, încărcat cu o figură geometrică, și în exergă între două cercuri liniare, legenda, care nu o putem citi din reproducerea avută la îndemână.

Figura geometrică din sigilul de vornic, face parte la prima vedere din așa-numita “Heraldică geometrică”, care cuprinde complexul herburilor tataro-lituaniano polono-moldovenești atestat în acest secol, și poate fi atribuit familiei tridentelor, reprezintă un trident în pal cu dinți egali, cu o bară transversală mai mică pe coadă și coadă terminată în vârf de săgeată. Dintre blazoanele poloneze pare a fi apropiat cu herbul Kosciesza (Strzegomia, Strzegonia), herbul Lis și herbul Siekierz.

Acest trident a fost preluat în stema orașului Cupcini, așa cum este și a fost colorat în aur smalțul heraldic superior pentru a marca vechimea emblemei.

Câmpul roșu al scutului – roșu find culoarea superioară în heraldică – accentuează vechimea simbolului heraldic. Roșul este o culoare tradițională a heraldicii moldovenești vechi, culoarea domniei, în primul rând. Culoarea roșie simbolizează de asemenea, curajul, dârzenia, dragostea, sacrificiul, generozitatea, mărirea, bravura, dorința de a-ți servi patria.

Coroana murală de argint cu trei turnuri – simbolizează statutul orașului în ierarhia localităților Republicii Moldova în calitate de oraș de subordonare raională.

Drapelul urban a fost elaborat în baza stemei, prin metode specifice vexilologiei și păstrează toate semnificațiile deja evocate ale stemei orașului.